Curs Linux Advanced - Revizia istoricului

Admin: Admin a redenumit pagina Curs Advanced în Curs Linux Advanced

2024-11-08T22:49:43Z

Admin a redenumit pagina Curs Advanced în Curs Linux Advanced

← Versiunea anterioară	Versiunea de la data 8 noiembrie 2024 22:49
(Nicio diferență)

Admin la 8 noiembrie 2024 22:43

2024-11-08T22:43:03Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 8 noiembrie 2024 22:43
Linia 3:		Linia 3:
	===Despre===		===Despre===

	Secure Shell (SSH) este un protocol de rețea criptografic ce permite ca datele să fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de rețea. Cele două mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 și SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precădere în sistemele de operare multiutilizator bazate pe unix, SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului și al altor protocoale nesigure de acces de la distanță, care trimit informatia, în special parola, în clar, făcând posibilă descoperirea ei prin analiza traficului. Criptarea folosită de SSH intenționează să asigure ~~confidențialitatea și~~ integritatea datelor transmise printr-o rețea nesigură cum este Internetul.		Secure Shell (SSH) este un protocol de rețea criptografic ce permite ca datele să fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de rețea. Cele două mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 și SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precădere în sistemele de operare multiutilizator bazate pe unix, SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului și al altor protocoale nesigure de acces de la distanță, care trimit informatia, în special parola, în clar, făcând posibilă descoperirea ei prin analiza traficului. Criptarea folosită de SSH intenționează să asigure integritatea datelor transmise printr-o rețea nesigură cum este Internetul.

	SSH utilizeaza o arhitectura client-server pentru comunicarea securizata prin retea, prin conectarea unui client ssh cu serverul ssh. In mod implicit, serverul SSH ruleaza pe portul TCP standard 22.		SSH utilizeaza o arhitectura client-server pentru comunicarea securizata prin retea, prin conectarea unui client ssh cu serverul ssh. In mod implicit, serverul SSH ruleaza pe portul TCP standard 22.
Linia 130:		Linia 130:
	Vom presupune un mediu de rețea securizat în care serverul nostru nu este accesibil lumii exterioare, iar parola este o protecție suficient de puternică. Cu toate acestea, vom acoperi și utilizarea tunelului SSH pentru cazurile în care este necesară securitate suplimentară.		Vom presupune un mediu de rețea securizat în care serverul nostru nu este accesibil lumii exterioare, iar parola este o protecție suficient de puternică. Cu toate acestea, vom acoperi și utilizarea tunelului SSH pentru cazurile în care este necesară securitate suplimentară.

	'''2.''' Introducere ~~în VNC~~		'''1.''' Introducere

	VNC (Virtual Network Computing) este un sistem grafic popular de partajare a desktopului. Permite utilizatorilor să-și controleze sistemele folosind protocolul RFB (Remote Frame Buffer) fără a avea acces fizic.		VNC (Virtual Network Computing) este un sistem grafic popular de partajare a desktopului. Permite utilizatorilor să-și controleze sistemele folosind protocolul RFB (Remote Frame Buffer) fără a avea acces fizic.
Linia 138:		Linia 138:
	Pentru stabilirea unei conexiuni la distanță, avem nevoie atât de un server, cât și de un client. Există multe soluții VNC din care puteți alege, cum ar fi Vino, RealVNC, TightVNC și TigerVNC.		Pentru stabilirea unei conexiuni la distanță, avem nevoie atât de un server, cât și de un client. Există multe soluții VNC din care puteți alege, cum ar fi Vino, RealVNC, TightVNC și TigerVNC.

	'''3.''' Instalarea serverului VNC		'''2.''' Instalarea serverului VNC

	Vom instala serverul TightVNC deoarece este open-source, întreținut activ și ușor. În plus, oferă numeroase funcții, cum ar fi protecția cu parolă, criptarea și scalarea.		Vom instala serverul TightVNC deoarece este open-source, întreținut activ și ușor. În plus, oferă numeroase funcții, cum ar fi protecția cu parolă, criptarea și scalarea.
Linia 164:		Linia 164:
	În cele din urmă, serverul nostru TightVNC este instalat cu succes.		În cele din urmă, serverul nostru TightVNC este instalat cu succes.

	'''4.''' Configurarea serverului VNC		'''3.''' Configurarea serverului VNC

	Acum, să configuram serverul nostru VNC pentru a-l accesa de pe mașinile client.		Acum, să configuram serverul nostru VNC pentru a-l accesa de pe mașinile client.
Linia 231:		Linia 231:
	În plus, putem configura serverul nostru VNC să ruleze ca un serviciu systemd pentru confortul nostru.		În plus, putem configura serverul nostru VNC să ruleze ca un serviciu systemd pentru confortul nostru.

	'''5.''' Accesarea serverului VNC de pe mașina client		'''4.''' Accesarea serverului VNC de pe mașina client

	Odată ce serverul VNC este în funcțiune, îl putem accesa de pe orice computer client folosind detaliile serverului nostru. Cu toate acestea, este important să rețineți că oricine are aceste informații poate accesa serverul. Prin urmare, presupunem că am setat o parolă VNC puternică și am configurat reguli de firewall pentru a restricționa accesul la anumite adrese sau intervale IP.		Odată ce serverul VNC este în funcțiune, îl putem accesa de pe orice computer client folosind detaliile serverului nostru. Cu toate acestea, este important să rețineți că oricine are aceste informații poate accesa serverul. Prin urmare, presupunem că am setat o parolă VNC puternică și am configurat reguli de firewall pentru a restricționa accesul la anumite adrese sau intervale IP.
Linia 249:		Linia 249:
	De exemplu, pe computerul nostru Linux, putem deschide Remmina Remote Desktop Client și introducem IP-ul și portul de afișare al serverului nostru.		De exemplu, pe computerul nostru Linux, putem deschide Remmina Remote Desktop Client și introducem IP-ul și portul de afișare al serverului nostru.

	'''6.''' Securitate suplimentară (opțional)		'''5.''' Securitate suplimentară (opțional)

	Dacă avem nevoie de securitate suplimentară și dorim să ne asigurăm că numai clienții cu acces SSH anterior la serverul nostru se pot conecta la serverul VNC, putem restricționa serverul nostru VNC pentru a accepta numai conexiuni care provin de la acesta. Apoi, putem redirecționa toate conexiunile de la clienții noștri către server printr-un tunel SSH criptat.		Dacă avem nevoie de securitate suplimentară și dorim să ne asigurăm că numai clienții cu acces SSH anterior la serverul nostru se pot conecta la serverul VNC, putem restricționa serverul nostru VNC pentru a accepta numai conexiuni care provin de la acesta. Apoi, putem redirecționa toate conexiunile de la clienții noștri către server printr-un tunel SSH criptat.

Admin la 8 noiembrie 2024 22:40

2024-11-08T22:40:07Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 8 noiembrie 2024 22:40
Linia 5:		Linia 5:
	Secure Shell (SSH) este un protocol de rețea criptografic ce permite ca datele să fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de rețea. Cele două mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 și SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precădere în sistemele de operare multiutilizator bazate pe unix, SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului și al altor protocoale nesigure de acces de la distanță, care trimit informatia, în special parola, în clar, făcând posibilă descoperirea ei prin analiza traficului. Criptarea folosită de SSH intenționează să asigure confidențialitatea și integritatea datelor transmise printr-o rețea nesigură cum este Internetul.		Secure Shell (SSH) este un protocol de rețea criptografic ce permite ca datele să fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de rețea. Cele două mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 și SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precădere în sistemele de operare multiutilizator bazate pe unix, SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului și al altor protocoale nesigure de acces de la distanță, care trimit informatia, în special parola, în clar, făcând posibilă descoperirea ei prin analiza traficului. Criptarea folosită de SSH intenționează să asigure confidențialitatea și integritatea datelor transmise printr-o rețea nesigură cum este Internetul.

	SSH utilizeaza o arhitectura client-server pentru comunicarea securizata prin retea, prin conectarea unui client ssh cu serverul ssh. In mod implicit, serverul ~~SSHh~~ ruleaza pe portul TCP standard 22.		SSH utilizeaza o arhitectura client-server pentru comunicarea securizata prin retea, prin conectarea unui client ssh cu serverul ssh. In mod implicit, serverul SSH ruleaza pe portul TCP standard 22.

	SSH foloseste o tehnica de criptografie cu cheie publica pentru autentificare intre client si server. In plus, protocolul foloseste criptare simetrica puternica si algoritmi de hashing pentru schimbul de mesaje intre client si server, pentru a asigura confidentialitatea si integritatea datelor.		SSH foloseste o tehnica de criptografie cu cheie publica pentru autentificare intre client si server. In plus, protocolul foloseste criptare simetrica puternica si algoritmi de hashing pentru schimbul de mesaje intre client si server, pentru a asigura confidentialitatea si integritatea datelor.
Linia 25:		Linia 25:
	O data deschisa conexiunea, prin SSH se deschide TTY-ul standard de login care il intampina pe utilizator.		O data deschisa conexiunea, prin SSH se deschide TTY-ul standard de login care il intampina pe utilizator.

	SSH este folosit in principal pentru text (terminal) dar poate fi folosit si pentru accesul unor programe de interfata de la distanta (X11 Forwarding/ssh -X) sau pentru transfer de fisiere (sftp)		SSH este folosit in principal pentru text (terminal) dar poate fi folosit si pentru accesul unor programe de interfata de la distanta (X11 Forwarding/ssh -X) sau pentru transfer de fisiere (sftp).


	===Setup===		===Setup===
Linia 50:		Linia 49:

	# iptables -A INPUT -p tcp --dport 22 -m state --state NEW -m recent --set --name ssh –rsource		# iptables -A INPUT -p tcp --dport 22 -m state --state NEW -m recent --set --name ssh –rsource


	Utilizarea cheilor publice/private pentru autentificare		Utilizarea cheilor publice/private pentru autentificare
Linia 91:		Linia 89:

	Pentru a evita o sesiune SSH nesupravegheată, puteți seta un interval de timeout inactiv. Deschideți fișierul /etc/ssh/sshd_config și adăugați următoarea linie:		Pentru a evita o sesiune SSH nesupravegheată, puteți seta un interval de timeout inactiv. Deschideți fișierul /etc/ssh/sshd_config și adăugați următoarea linie:
			ClientAliveInterval 360

	~~ClientAliveInterval 360~~		ClientAliveCountMax 0

	ClientAliveCountMax 0

	Intervalul de timeout pe care îl setați este în secunde (360 secunde = 6 minute). Odată ce intervalul a trecut, utilizatorul inactiv va fi deconectat automat.		Intervalul de timeout pe care îl setați este în secunde (360 secunde = 6 minute). Odată ce intervalul a trecut, utilizatorul inactiv va fi deconectat automat.
Linia 101:		Linia 98:

	Trebuie să împiedicați autentificarea de la distanță de la conturi cu parole goale pentru o securitate sporită. Deschideți fișierul /etc/ssh/sshd_config și actualizați următoarea linie:		Trebuie să împiedicați autentificarea de la distanță de la conturi cu parole goale pentru o securitate sporită. Deschideți fișierul /etc/ssh/sshd_config și actualizați următoarea linie:

	PermitEmptyPasswords nr		PermitEmptyPasswords nr

Linia 127:		Linia 123:

	==Acces VNC==		==Acces VNC==

	~~'''1.''' Prezentare generală~~

	De multe ori, avem nevoie să accesăm de la distanță un server Linux. Dacă avem nevoie în mod special de acces la GUI Linux, atunci putem configura un server VNC pe Linux-ul nostru, pentru a ne permite să controlăm GUI.		De multe ori, avem nevoie să accesăm de la distanță un server Linux. Dacă avem nevoie în mod special de acces la GUI Linux, atunci putem configura un server VNC pe Linux-ul nostru, pentru a ne permite să controlăm GUI.
Linia 135:		Linia 129:

	Vom presupune un mediu de rețea securizat în care serverul nostru nu este accesibil lumii exterioare, iar parola este o protecție suficient de puternică. Cu toate acestea, vom acoperi și utilizarea tunelului SSH pentru cazurile în care este necesară securitate suplimentară.		Vom presupune un mediu de rețea securizat în care serverul nostru nu este accesibil lumii exterioare, iar parola este o protecție suficient de puternică. Cu toate acestea, vom acoperi și utilizarea tunelului SSH pentru cazurile în care este necesară securitate suplimentară.

	'''2.''' Introducere în VNC		'''2.''' Introducere în VNC

Linia 142:		Linia 137:

	Pentru stabilirea unei conexiuni la distanță, avem nevoie atât de un server, cât și de un client. Există multe soluții VNC din care puteți alege, cum ar fi Vino, RealVNC, TightVNC și TigerVNC.		Pentru stabilirea unei conexiuni la distanță, avem nevoie atât de un server, cât și de un client. Există multe soluții VNC din care puteți alege, cum ar fi Vino, RealVNC, TightVNC și TigerVNC.

	'''3.''' Instalarea serverului VNC		'''3.''' Instalarea serverului VNC

Linia 167:		Linia 163:

	În cele din urmă, serverul nostru TightVNC este instalat cu succes.		În cele din urmă, serverul nostru TightVNC este instalat cu succes.

	'''4.''' Configurarea serverului VNC		'''4.''' Configurarea serverului VNC

Linia 177:		Linia 174:
	Parolă:		Parolă:
	Verifica:		Verifica:
	Doriți să introduceți o parolă numai pentru vizualizare (da/n)? N		Doriți să introduceți o parolă numai pentru vizualizare (Y/n)? N

	Mergând mai departe, vom întâlni o solicitare care ne întreabă dacă dorim să setăm o parolă numai pentru vizualizare pentru accesarea serverului. Setarea acestei parole depinde de nevoile noastre.		Mergând mai departe, vom întâlni o solicitare care ne întreabă dacă dorim să setăm o parolă numai pentru vizualizare pentru accesarea serverului. Setarea acestei parole depinde de nevoile noastre.
Linia 236:		Linia 233:
	'''5.''' Accesarea serverului VNC de pe mașina client		'''5.''' Accesarea serverului VNC de pe mașina client

	Odată ce serverul ~~nostru~~ VNC este în funcțiune, îl putem accesa de pe orice computer client folosind detaliile serverului nostru. Cu toate acestea, este important să rețineți că oricine are aceste informații poate accesa serverul. Prin urmare, presupunem că am setat o parolă VNC puternică și am configurat reguli de firewall pentru a restricționa accesul la anumite adrese sau intervale IP.		Odată ce serverul VNC este în funcțiune, îl putem accesa de pe orice computer client folosind detaliile serverului nostru. Cu toate acestea, este important să rețineți că oricine are aceste informații poate accesa serverul. Prin urmare, presupunem că am setat o parolă VNC puternică și am configurat reguli de firewall pentru a restricționa accesul la anumite adrese sau intervale IP.

			Permitere acces din exterior (asumand port default 5900 si masina conectata direct, daca nu se va folosi tunel SSH):

			iptables -A INPUT -m state –state NEW -m tcp -p tcp –dport 5900 -j ACCEPT

	Din Windows		Din Windows

	Să accesăm serverul nostru VNC din Windows. În acest scop, să descarcăm și să instalăm clientul TightVNC în sistemul nostru.		Să accesăm serverul nostru VNC din Windows. În acest scop, să descarcăm și să instalăm clientul TightVNC în sistemul nostru. In TightVNC Viewer introdu <server_IP_address>:<display_port> în câmpul Remote Host. Apoi, apăsați butonul Conectare:

	~~Acum, vom deschide~~ TightVNC Viewer ~~și vom introduce~~ server_IP_address::display_port în câmpul Remote Host. Apoi, apăsați butonul Conectare:

	Din Linux sau MacOS		Din Linux sau MacOS

	Putem folosi orice client VNC ~~pe mașina noastră MacOS sau Linux~~ pentru a controla serverul nostru VNC. În clientul VNC, tastați <server_IP_address>::<display_port> pentru a accesa serverul.		Putem folosi orice client VNC pentru a controla serverul nostru VNC. În clientul VNC, tastați <server_IP_address>:<display_port> pentru a accesa serverul.

	De exemplu, pe computerul nostru Linux, putem deschide Remmina Remote Desktop Client și introducem IP-ul și portul de afișare al serverului nostru:		De exemplu, pe computerul nostru Linux, putem deschide Remmina Remote Desktop Client și introducem IP-ul și portul de afișare al serverului nostru.
	~~conectați-vă la serverul VNC folosind remmina~~

	~~Apoi, vom introduce parola serverului VNC pentru a-l accesa~~.

	'''6.''' Securitate suplimentară (opțional)		'''6.''' Securitate suplimentară (opțional)
Linia 295:		Linia 291:
	$ sudo cp /etc/samba/smb.conf ~		$ sudo cp /etc/samba/smb.conf ~

	Această comandă va face fișierul de ~~rezervă~~ în directorul de origine sau alternativ -		Această comandă va face fișierul de backup în directorul de origine sau alternativ.

	$ sudo cp /etc/samba/smb.conf /etc/samba/smb_bkp.conf		$ sudo cp /etc/samba/smb.conf /etc/samba/smb_bkp.conf
Linia 313:		Linia 309:
	read only = no		read only = no
	create mask = 0755		create mask = 0755


	Acest exemplu folosește /srv/samba/share deoarece, conform standardului de ierarhie a sistemului de fișiere (FHS), /srv unde ar trebui să fie deservite date specifice site-ului. Acțiunile Samba din punct de vedere tehnic pot fi plasate oriunde pe sistemul de fișiere, atât timp cât permisiunile sunt corecte, dar se recomandă aderarea la standarde.		Acest exemplu folosește /srv/samba/share deoarece, conform standardului de ierarhie a sistemului de fișiere (FHS), /srv unde ar trebui să fie deservite date specifice site-ului. Acțiunile Samba din punct de vedere tehnic pot fi plasate oriunde pe sistemul de fișiere, atât timp cât permisiunile sunt corecte, dar se recomandă aderarea la standarde.
Linia 322:		Linia 317:
	sudo chown nimeni: nogroup/srv/samba/share/		sudo chown nimeni: nogroup/srv/samba/share/

	Comutatorul -p îi spune lui Mkdir să creeze întregul arbore de director dacă nu există.		''Comutatorul -p îi spune lui Mkdir să creeze întregul arbore de director dacă nu există.''

	În cele din urmă, reporniți serviciile SAMBA pentru a activa noua configurație:		În cele din urmă, reporniți serviciile SAMBA pentru a activa noua configurație:

Admin la 8 noiembrie 2024 22:28

2024-11-08T22:28:16Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 8 noiembrie 2024 22:28
Linia 238:		Linia 238:
	Odată ce serverul nostru VNC este în funcțiune, îl putem accesa de pe orice computer client folosind detaliile serverului nostru. Cu toate acestea, este important să rețineți că oricine are aceste informații poate accesa serverul. Prin urmare, presupunem că am setat o parolă VNC puternică și am configurat reguli de firewall pentru a restricționa accesul la anumite adrese sau intervale IP.		Odată ce serverul nostru VNC este în funcțiune, îl putem accesa de pe orice computer client folosind detaliile serverului nostru. Cu toate acestea, este important să rețineți că oricine are aceste informații poate accesa serverul. Prin urmare, presupunem că am setat o parolă VNC puternică și am configurat reguli de firewall pentru a restricționa accesul la anumite adrese sau intervale IP.

	~~5.1.~~ Din Windows		Din Windows

	Să accesăm serverul nostru VNC din Windows. În acest scop, să descarcăm și să instalăm clientul TightVNC în sistemul nostru.		Să accesăm serverul nostru VNC din Windows. În acest scop, să descarcăm și să instalăm clientul TightVNC în sistemul nostru.
Linia 244:		Linia 244:
	Acum, vom deschide TightVNC Viewer și vom introduce server_IP_address::display_port în câmpul Remote Host. Apoi, apăsați butonul Conectare:		Acum, vom deschide TightVNC Viewer și vom introduce server_IP_address::display_port în câmpul Remote Host. Apoi, apăsați butonul Conectare:

	~~5.2.~~ Din Linux sau MacOS		Din Linux sau MacOS

	Putem folosi orice client VNC pe mașina noastră MacOS sau Linux pentru a controla serverul nostru VNC. În clientul VNC, tastați <server_IP_address>::<display_port> pentru a accesa serverul.		Putem folosi orice client VNC pe mașina noastră MacOS sau Linux pentru a controla serverul nostru VNC. În clientul VNC, tastați <server_IP_address>::<display_port> pentru a accesa serverul.
Linia 277:		Linia 277:
	În Windows, vom folosi PuTTY pentru a crea un tunel SSH.		În Windows, vom folosi PuTTY pentru a crea un tunel SSH.

	În PuTTY, navigați la opțiunea Tunnels situată sub opțiunea SSH din bara laterală Category. Aici, specificați un port sursă (5901) pentru redirecționarea traficului SSH. Poate fi orice port neutilizat (de la 0 la 65535). În plus, vom introduce adresa IP și portul de afișare al serverului VNC în câmpul Destinație. Apoi, vom apăsa butonul Adaugă:		În PuTTY, navigați la opțiunea Tunnels situată sub opțiunea SSH din bara laterală Category. Aici, specificați un port sursă (5901) pentru redirecționarea traficului SSH. Poate fi orice port neutilizat (de la 0 la 65535). În plus, vom introduce adresa IP și portul de afișare al serverului VNC în câmpul Destinație. Apoi, vom apăsa butonul Adaugă: PuTTY SSH Tunneling. Apoi, să alegem categoria Sesiune și să introducem adresa IP a serverului în câmpul Nume gazdă. Apoi, apăsați butonul Deschidere: Sesiune SSH PuTTY. Acum, vom introduce parola serverului pentru a stabili o sesiune SSH și a minimiza această fereastră: Sesiune PuTTY SSH.Apoi, vom deschide TightVNC Viewer și vom tasta localhost::<display_port> în câmpul Remote Host.
	PuTTY SSH Tunneling

	~~Apoi~~, ~~să alegem categoria Sesiune și să introducem adresa IP~~ a ~~serverului în câmpul Nume gazdă~~. ~~Apoi, apăsați butonul Deschidere:~~		În cele din urmă, apăsăm butonul Conectare pentru a accesa serverul.
	~~Sesiune SSH PuTTY~~

	~~Acum~~, ~~vom introduce parola serverului pentru~~ a ~~stabili~~ o ~~sesiune SSH și~~ a ~~minimiza această fereastră:~~		==SAMBA file share==
	~~Sesiune PuTTY SSH~~
			SAMBA Server - Partajarea fișierelor cu Windows

			Pentru a configura Samba, primul pas este instalarea acesteia folosind comanda de mai jos:

			$ sudo apt install samba

			După terminarea instalării, tot ce trebuie să faceți este să o configurați. Fișierul de configurare este localizat în /etc/samba/ pe un fișier numit smb.conf.

			Atunci când te încurci cu fișierele de sistem, este întotdeauna mai bine să faci o copie de rezervă a fișierului pe care urmează să -l schimbăm. Pentru a face backup, fișierul înainte de a -l schimba, faceți o copie a fișierului.

			$ sudo cp /etc/samba/smb.conf ~

			Această comandă va face fișierul de rezervă în directorul de origine sau alternativ -

			$ sudo cp /etc/samba/smb.conf /etc/samba/smb_bkp.conf
			Crearea unei copii a fișierului în același folder ca fișierul original.

			Dacă setați acest lucru pe un server Ubuntu, puteți utiliza VIM sau Nano pentru a edita fișierul smb.conf, pentru desktop Ubuntu, utilizați doar fișierul de editor de text implicit. Rețineți că toate comenzile (server sau desktop) trebuie să fie rulate ca rădăcină.

			$ sudo nano /etc/samba/smb.conf

			Apoi adăugați informațiile de mai jos la sfârșitul fișierului -

			[share]
			comment = Ubuntu File Server Share
			path = /srv/samba/share
			browsable = yes
			guest ok = yes
			read only = no
			create mask = 0755


			Acest exemplu folosește /srv/samba/share deoarece, conform standardului de ierarhie a sistemului de fișiere (FHS), /srv unde ar trebui să fie deservite date specifice site-ului. Acțiunile Samba din punct de vedere tehnic pot fi plasate oriunde pe sistemul de fișiere, atât timp cât permisiunile sunt corecte, dar se recomandă aderarea la standarde.

			Acum, când SAMBA este configurat, directorul /srv/samba/share trebuie creat și permisiunile trebuie să fie setate. Creați directorul și schimbați permisiunile de la terminal.

	~~Apoi, vom deschide TightVNC Viewer și vom tasta localhost~~:~~:<display_port> în câmpul Remote Host.~~		sudo mkdir -p/srv/samba/share
			sudo chown nimeni: nogroup/srv/samba/share/

	~~În cele din urmă,~~ să ~~apăsăm butonul Conectare pentru a accesa serverul~~.		Comutatorul -p îi spune lui Mkdir să creeze întregul arbore de director dacă nu există.

	==SAMBA ~~file share==~~		În cele din urmă, reporniți serviciile SAMBA pentru a activa noua configurație:

			sudo systemctl restart smbd.service nmbd.service

			De la un client Windows, acum ar trebui să puteți naviga pe serverul de fișiere Ubuntu și să vedeți directorul partajat. Dacă clientul dvs. nu vă afișează automat cota dvs., încercați să accesați serverul dvs. prin adresa sa IP, de ex. \\ 192.168.1.1 sau nume de gazdă într -o fereastră Windows Explorer. Pentru a verifica dacă totul funcționează, încercați să creați un director din Windows.

			Pentru a crea acțiuni suplimentare, pur și simplu creați noi secțiuni [dir] în /etc/samba/smb.conf și reporniți samba. Doar asigurați -vă că directorul pe care doriți să îl împărtășiți există efectiv și permisiunile sunt corecte.

	[[Advanced_Pagina_2\|Următoarea pagină]]		[[Advanced_Pagina_2\|Următoarea pagină]]

Admin la 8 noiembrie 2024 22:20

2024-11-08T22:20:12Z

Afișare diferențe

Admin la 7 noiembrie 2024 23:33

2024-11-07T23:33:04Z

@@ Linia 70: / Linia 70: @@
 Copiați cheia publică (id_rsa.pub) pe server (utilizatorul la distanță nu ar trebui să fie niciodată root; selectați utilizatorul implicit non-root ca utilizator la distanță):
-  Scp –p id_rsa.pub remoteuser@remotehost:
+  scp –p id_rsa.pub remoteuser@remotehost
 Apoi conectați-vă cu SSH și copiați cheia publică în locul potrivit:
@@ Linia 87: / Linia 87: @@
 Când vă conectați la server, vi se va solicita expresia de acces cheie (în funcție de configurația dvs.).
 ==Acces VNC==

Admin: Pagină nouă: ==Acces SSH== ===Despre=== Secure Shell (SSH) este un protocol de rețea criptografic ce permite ca datele să fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de rețea. Cele două mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 și SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precădere în sistemele de operare multiutilizator bazate pe unix, SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului și al altor protocoale nesigure de acces de la distanță, care trimit informa...

2024-11-07T16:52:04Z

Pagină nouă: ==Acces SSH== ===Despre=== Secure Shell (SSH) este un protocol de rețea criptografic ce permite ca datele să fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de rețea. Cele două mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 și SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precădere în sistemele de operare multiutilizator bazate pe unix, SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului și al altor protocoale nesigure de acces de la distanță, care trimit informa...

Pagină nouă

==Acces SSH==

===Despre===

Secure Shell (SSH) este un protocol de rețea criptografic ce permite ca datele să fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de rețea. Cele două mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 și SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precădere în sistemele de operare multiutilizator bazate pe unix, SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului și al altor protocoale nesigure de acces de la distanță, care trimit informatia, în special parola, în clar, făcând posibilă descoperirea ei prin analiza traficului. Criptarea folosită de SSH intenționează să asigure confidențialitatea și integritatea datelor transmise printr-o rețea nesigură cum este Internetul.

SSH utilizeaza o arhitectura client-server pentru comunicarea securizata prin retea, prin conectarea unui client ssh cu serverul ssh. In mod implicit, serverul SSHh ruleaza pe portul TCP standard 22.

SSH foloseste o tehnica de criptografie cu cheie publica pentru autentificare intre client si server. In plus, protocolul foloseste criptare simetrica puternica si algoritmi de hashing pentru schimbul de mesaje intre client si server, pentru a asigura confidentialitatea si integritatea datelor.

Majoritatea sesiunilor SSH vor avea doar urmatoarele doua operatii:

1. Autentificare

2. Executarea comenzii

Serverele SSH pot autentifica clientii folosind o varietate de metode; cele doua moduri de autentificare frecvent utilizate sunt:

1. Pe baza parolei (metoda implicita utilizata pentru clientii OpenSSH, cea mai simpla autentificare dar nu cea mai sigura)

2. Pe baza de cheie (imbunatateste securitatea sistemului prin generarea de perechi de chei SSH, o alternativa mai sigura)

Dupa ce serverul autentifica clientul cu succes, se stabileste o conexiune sigura intre ei.

O data deschisa conexiunea, prin SSH se deschide TTY-ul standard de login care il intampina pe utilizator.

SSH este folosit in principal pentru text (terminal) dar poate fi folosit si pentru accesul unor programe de interfata de la distanta (X11 Forwarding/ssh -X) sau pentru transfer de fisiere (sftp)

===Setup===

SSH-ul are nevoie de un server. Cel mai comun si folosit in acest curs este ''openssh-server''

$ sudo apt install openssh-server -y

Când instalarea openssh-server este finalizată, vom folosi comanda systemctl pentru a-i verifica starea:
$ sudo systemctl status ssh

Serviciul SSH este în stare de rulare, se va configura partea de firewall:

# ufw allow ssh
sau
# iptables -A OUTPUT -p tcp --sport 22 -j ACCEPT

Regula pentru a permite doar unui anumit IP sa acceseze server-ul:

# iptables -A INPUT -p tcp -s YourIP --dport 22 -j ACCEPT

Regula pentru a inregistra IP-urile ce se conecteaza la server:

# iptables -A INPUT -p tcp --dport 22 -m state --state NEW -m recent --set --name ssh –rsource

Utilizarea cheilor publice/private pentru autentificare

Autentificarea cu chei publice/private este cu siguranță mai sigură și o soluție mult mai bună decât autentificarea prin parolă. Fiecare cheie este un număr mare cu proprietăți matematice diferite. Cheia privată este stocată pe computerul de pe care vă autentificați, în timp ce cheia publică este stocată în fișierul .ssh/authorized_keys de pe fiecare computer la care doriți să vă conectați.

Acest lucru este deosebit de important dacă computerul este vizibil pe Internet. Utilizarea cheilor criptate pentru autentificare este utilă, deoarece nu va mai trebui să introduceți o parolă. Odată ce autentificarea perechii de chei publice/private a fost configurată pe server, puteți dezactiva complet autentificarea prin parolă; aceasta înseamnă că nimeni fără o cheie autorizată nu va putea avea acces. Chiar și cei mai inventivi hackeri nu vor putea interveni sau se strecoară într-o sesiune și nu vor mai putea încerca să spargă parola.

Iată cum să creați o pereche de chei publice/private și să le instalați pentru a le utiliza pe serverul dvs. SSH:

Începeți prin a genera perechea de chei, o cheie publică și o cheie privată. Cheia publică va fi plasată pe server și vă veți autentifica cu cheia privată (aceasta trebuie efectuată pe fiecare computer client de la care vă conectați):

$ ssh-keygen -t rsa

Acest lucru va crea două fișiere în directorul dvs. (ascuns) ~/.ssh numite: id_rsa și id_rsa.pub Primul: id_rsa este cheia dumneavoastră privată și celălalt: id_rsa.pub este cheia dumneavoastră publică.

Vi se va cere apoi o frază de acces, care este parola dvs. pentru a debloca o anumită cheie publică de fiecare dată când vă conectați. Este alegerea dvs. să adăugați o criptare de protecție a unei fraze de acces la cheia dvs. atunci când o creați. Dacă preferați să nu utilizați unul, pur și simplu apăsați Enter când vi se cere expresia de acces atunci când vă creați perechea de chei. Rețineți că, dacă nu vă protejați cheia cu expresia de acces, oricine obține acces la mașina dvs. locală va avea automat acces SSH la serverul de la distanță.

Copiați cheia publică (id_rsa.pub) pe server (utilizatorul la distanță nu ar trebui să fie niciodată root; selectați utilizatorul implicit non-root ca utilizator la distanță):

Scp –p id_rsa.pub remoteuser@remotehost:

Apoi conectați-vă cu SSH și copiați cheia publică în locul potrivit:

ssh remoteuser@remotehost mkdir ~/.ssh chmod 700 ~/.ssh cat id_rsa.pub >> ~/.ssh/authorized_keys chmod 600 ~/.ssh/authorized_keys mv id_rsa.pub ~/.ssh logout

Apoi ștergeți cheia publică de pe server, altfel clientul SSH nu vă va permite să vă conectați la server:

rm id_rsa.pub

Și, în sfârșit, setați permisiunile pentru fișiere pe server:

$ chmod 700 ~/.ssh

$ chmod 600 ~/.ssh/authorized_keys

Când vă conectați la server, vi se va solicita expresia de acces cheie (în funcție de configurația dvs.).

==Acces VNC==

==SAMBA file share==

[[Advanced_Pagina_2|Următoarea pagină]]